Părinți ținând bebelușul lângă fereastra înaltă a bisericii

Capitolul III — Botez

Primele paginise scriu în liniște.

Un fotograf de botez nu documentează o slujbă — păstrează ziua în care o familie întreagă se apleacă deasupra unui singur nume.

Tot ce este mic

Totul este mic.Emoția este imensă.

Mâna bebelușului strângând degetul mamei, în lumină blândă

12:18 — Prima strânsoare

La un botez, totul este mic. Mâini cât un deget. Pantofi care nu au atins încă pământul. O cruciuliță abia vizibilă. Mari sunt doar ochii bunicilor și lumina care coboară prin ferestrele bisericii — pe acestea le fotografiem cel mai atent.

„Cele mai mici mâini țin cel mai strâns.”

Felul nostru de a privi

Trei generații,un singur cadru.

„Fotografiem botezul ca pe o poveste de familie, nu ca pe un eveniment.”

Bunica ține copilul așa cum și-a ținut cândva fiica. Tatăl învață o blândețe nouă. De peste douăzeci de ani, Ionel Constantinescu caută astfel de cadre — pentru că peste alți douăzeci, aceste fotografii vor fi istoria familiei. Fotografiem pentru privirea de atunci.

Cum lucrăm

Discreți în biserică,prezenți în amintiri.

Discreție în biserică

Stăm la marginea cadrului, nu în mijlocul lui. Respectăm rânduiala slujbei și liniștea celor prezenți. De cele mai multe ori, nici nu se știe că suntem acolo.

Lumină naturală

Căutăm lumina ferestrelor, a lumânărilor, a dimineții — nu pe cea a blițului care sperie somnul unui copil. Fotografiile rămân calde și adevărate, ca ziua însăși.

Toată România

Plecăm de la malul mării și ajungem oriunde ne cheamă o familie. Fotografiem și filmăm botezuri în toată țara, cu același calm și aceeași grijă.

Mâna bebelușului strângând degetul mamei, în lumină blândă

Capitolul care abia începe

Păstrează începutul.

Ziua trece repede. Fotografiile o țin aproape. Spune-ne data botezului, iar noi vom fi acolo — discreți, atenți la fiecare pagină a poveștii.